Rodia
Dar prețios al naturii și remediu recunoscut încă din antichitate, rodia are o putere antioxidantă de trei ori mai mare decât cea a vinului roșu sau a ceaiului verde. Rodia este supranumită și “super antioxidantul”. Rădăcinile de rodie erau preparate și întrebuințate pentru a elimina paraziții intestinali, iar florile de rodie serveau drept remediu pentru afte și dizenterie.
Știința modernă arată că rodiile conțin o paletă bogată și diversă de substanțe protective și benefice, incluzând fitoestrogeni, polifenolitanini, elagicantocianina. Toate aceste substanțe sunt, în mod natural, antioxidanți puternici.
În plus, sucul de rodie are abilitatea uimitoare de a anula ateroscleroza existentă. Un studiu efectuat în Israel arată că sucul de rodie distruge celulele canceroase, lăsându-le în schimb intacte pe cele sănătoase. Semințele de rodie acționează precum o aspirină, prevenind formarea cheagurilor de sânge.
Tarhonul
Cu o aromă deosebită, ce îl recomandă drept un prețios condiment, tarhonul era utilizat în vremurile lui Iisus ca un remediu important în medicina tradițională. Se credea că tarhonul stimulează apetitul și este util în tratarea sughițului, a indigestiei și a meteorismului.
Ceaiul de tarhon era folosit pentru tratarea insomniilor, iar frunzele de tarhon erau pur și simplu mestecate, pentru ameliorarea durerilor de dinți. Cunoscut ca “rege al plantelor”, tarhonul are proprietăți antioxidante și contribuie la stimularea creierului, a sistemului nervos, a sistemului circulator, a sistemului endocrin și digestiv.
Conform cercetărilor recente, componentele sale polifenolice contribuie la scăderea nivelului de glucoză din sânge.
Varza
În Naturalis Historia, Plinius menționa cel puțin 87 de remedii atribuite verzei. Tămăduitorii din timpurile lui Iisus considerau că, prin consumul frecvent de varză crudă, te protejezi împotriva durerilor de cap și îți întărești vederea.
De asemenea, consumul de varză crudă era indicat și pentru menținerea stării generale de sănătate, iar compresele de varză înmuiată în apa călduță erau folosite în tratarea rănilor și a luxațiilor și chiar a diverselor forme de cancer, chiar dacă termenul acesta nu era cunoscut în acele timpuri.
Astăzi se cunoaște faptul că varza este un bun antioxidant, conținând chiar mai multă vitamina C decât portocalele. Este, totodată, o sursă bogată de iod, ceea ce ajută la funcționarea optimă a creierului și a sistemului nervos, dar și la menținerea unei bune funcționări a glandelor endocrine.
Varza mai conține și vitamina E, calciu, magneziu, potasiu, vitamina B, fibre.
Murele
Tămăduitorii antichității considerau murele ca fiind eficiente în bolile gingiilor și amigdalelor, că pot chiar neutraliza efectele veninului de șarpe și reprezintă un excelent remediu în tratarea rănilor pielii.
Cercetătorii moderni dezvăluie calitatea murelor de a fi printre fructele cu cel mai mare nivel de antioxidanți. Dintre legume, doar spanacul și varza Kale mai prezintă o cantitate similară. Murele sunt o sursă excelentă de vitamina C (100 g de mure conțin 35% din doza zilnică recomandată), au puține calorii, conțin acid elagic, cu efect de protecție împotriva cancerului (cervical, în special), a bolilor psihice și a celor cardiace.
Isopul – planta sfântă
“Curăță-mă cu isop și voi fi bine”, spune proorocul David în psalmul 51:7.
Considerat a fi planta purificatoare, isopul era folosit de vechii egipteni în curățarea templelor, iar în timpurile lui Iisus pentru curățarea ritualică a leproșilor. Isopului i se mai spune și “planta sfântă” și este considerată a fi vindecătoare, încă din timpurile biblice.
Atunci când Domnul nostru Iisus a fost răstignit pe cruce, cei din preajmă s-au folosit de un lujer de isop, pentru a ridica buretele înmuiat în oțet, menit să-i “stingă” setea… În timpul Paștelui evreiesc, isopul era utilizat pentru a picta casele israeliților. Romanii au folosit și ei această plantă, pentru a se proteja împotriva ciumei.
Vremurile moderne recunosc isopului calități în tratarea problemelor respiratorii, în tratarea tusei și ca decongestionant nazal. Durerile reumatice și cele artritice, febra, dar și rănile și tăieturile sunt, de asemenea, tratate cu această plantă.
Atenție, însă! A nu se consuma în mai mult de 2 cure anual și doar în concentrația potrivită.
Sursa: secretulsanatatii.net