Acatistul la Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți – text
Tropar la Acatistul la Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți
Potolește pornirile cele rele din inimile noastre, Născătoare de Dumnezeu, stinge săgețile urii și toată tristețea din suflete o izgonește. Privind la chipul tău ne umilim de suferința ta, și sfânta ta haină o sărutam. Săgețile vrăjmașului cele pornite asupra noastră ne înfricoșează. Nu ne lasă, Maica indurărilor, să pierim împietriți la inima, nici noi, nici semenii noștri, pentru că tu ești îmblânzirea inimilor rele.
Condacul 1
Alesei Fecioare Maria, Celei mai presus de toate fiicele pământului, Maicii Fiului lui Dumnezeu pe care L-a dat pentru mântuirea lumii, cu umilință îi strigăm: caută la viața noastră cea mult necăjită, amintește-ți durerile și suferințele pe care le-ai îndurat, ca Una ce ești de o fire cu noi și fă cu noi după milostivirea ta, ca să strigăm ție: Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Icosul 1
Îngerul ce a vestit păstorilor din Betleem Nașterea Mântuitorului lumii, împreună cu Puterile Cerești au cântat: «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!» Iar Tu, Maică, n-ai avut unde să-Ți pleci capul și ai născut pe Fiul Tău în staul, înfășându-L în scutece și punându-L în iesle. Cunoscând tristețea sufletului Tău îți cântăm așa:
Bucură-Te, că pe Fiul Tău, cu glasul gurii Tale L-ai mângâiat;
Bucură-Te, că Pruncul Cel veșnic cu scutece L-ai înfășat;
Bucură-Te, că pe Cel ce ține lumea, cu lapte L-ai hrănit;
Bucură-Te, că staulul dobitoacelor ca un Rai s-a arătat;
Bucură-Te, că Tron de Heruvimi, pe pământ Te-ai arătat;
Bucură-Te, că în naștere și după naștere, Tu Fecioară ai rămas;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 2
Văzând Dumnezeiescul Prunc culcat în iesle, au venit păstorii să se închine, vestind cele spuse de Înger despre Acesta. Iar Maria păstra cuvintele acestea în inima ei. Și după opt zile Pruncul a primit numele Iisus ca Om, după Lege. Văzând smerenia ta Maică și Fecioară, îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Având credință statornică în Dumnezeu și împlinind Legea, într-a 40-zi au adus la Templu pe Iisus părinții Săi și L-au pus înaintea Domnului, împreună cu jertfele de curățire cum era scris în Lege ; noi, însă cântăm așa:
Bucură-Te, că pe Făcătorul lumii, în Templu L-ai adus îndată;
Bucură-Te, că de Dreptul Simeon, cu bucurie ai fost întâmpinată;
Bucură-Te, Una curată între femei binecuvântată;
Bucură-Te, căci Crucea ta, cea cu suferințe împodobită, cu smerenie o ai purtat;
Bucură-Te, că Voia lui Dumnezeu, totdeauna ai ascultat;
Bucură-Te, că pildă de răbdare și de smerenie ne-ai arătat;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 3
Cu putere de Sus ai fost întărită, Maica Domnului, când ai auzit cuvintele Dreptului Simeon: «Acesta este spre căderea și ridicarea multora în Israel și ca un semn care va stârni împotrivire și prin sufletul tău va trece sabie ca să descopere gândurile multor inimi». Atunci mâhnire mare a străpuns inima Născătoarei de Dumnezeu, ce a strigat cu durere Celui de sus: Aliluia!
Icosul 3
Plănuind Irod să nimicească pe Prunc, a trimis să ucidă pe toți copiii Betleemului, de doi ani și mai jos, după timpul pe care-l aflase de la Magi. Dar după Porunca lui Dumnezeu dată prin Înger lui Iosif în vis, a fugit întreaga familie sfântă în Egipt și a rămas acolo șapte ani până la moartea lui Irod. De aceea îți cântăm așa:
Bucură-Te, că greul călătoriei cu dragoste l-ai suferit;
Bucură-Te, că idolii au căzut, de Puterea Fiului tău biruiți;
Bucură-Te, că între necredincioși ani ai petrecut;
Bucură-Te, că din Egipt cu Pruncul și cu Iosif în Nazaret ai venit;
Bucură-Te, că aici la Iosif dulgherul, în sărăcie ai trăit;
Bucură-Te, că-n toată viața, ai muncit foarte cinstit;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 4
Vifor de tristețe a cuprins pe Maica lui Dumnezeu, întorcându-se din Ierusalim și neaflând în cale pe Pruncul Iisus. S-au întors și L-au aflat după trei zile, șezând în Templu, ascultând și întrebând pe cărturari. Deci, I-a zis Lui Maica: «Fiule, de ce ne-ai făcut nouă așa ? Iată tatăl Tău și eu Te-am căutat îngrijorați». Iar El a zis către ei: «De ce era să Mă căutați ? Oare nu știați că în cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu ?» Și Maica păstrând aceste cuvinte în inimă, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4
Domnul Iisus a străbătut toată Galileea, învățând prin sinagogi și propovăduind Evanghelia împărăției, vindecând orice boală și orice neputință în popor și a mers vestea despre Dânsul prin toată Siria încât i-au adus pe toți bolnavii, demonizații și neputincioșii de i-a vindecat. Iar Tu Maică văzând profeția împlinindu-se, cu durere ai cunoscut că se apropie timpul când Fiul tău va fi adus Jerfă pentru păcatele lumii. De aceea, te fericim Maică și-ți cântăm:
Bucură-Te, că pe Fiul tău în slujba poporului L-ai dat;
Bucură-Te, căci cu inima înfrântă lui Dumnezeu te-ai jertfit;
Bucură-Te, că de potopul păcatelor lumea o ai mântuit;
Bucură-Te, că ai zdrobit capul șarpelui cel vechi;
Bucură-Te, că pe tine jertfă lui Dumnezeu te-ai adus;
Bucură-Te, că tristă ai fost Maica Domnului Iisus;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 5
Propovăduind Împărăția lui Dumnezeu, Iisus a mustrat mândria fariseilor ce se credeau drepți și care ascultând pildele Lui, înțelegeau că despre dânșii vorbea și căutau ca să-L prindă, dar se temeau de popor care-L socotea Proroc. Văzând acestea, Maica lui Dumnezeu se îndurera pentru Fiul cel iubit, temându-se să nu-L omoare și striga cu durere: Aliluia!
Icosul 5
Văzând unii dintre iudei învierea lui Lazăr, au mers la farisei și le-au spus ce a făcut Iisus. Caiafa care era mare preot în anul acela, a zis: «Mai bine este nouă ca să moară Unul pentru popor și să nu piară tot neamul» și de atunci căutau cum să-L omoare. Noi însă, Preacurată îți cântăm:
Bucură-Te, că ai născut pe Mântuitorul lumii întregi;
Bucură-Te, Maica Domnului că suferințele le înțelegi;
Bucură-Te, Împărăteasa cerurilor cea Binecuvântată;
Bucură-Te, că te rogi pentru lumea toată;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 6
Iuda – unul din cei doisprezece, la început apostol apoi vânzător, s-a dus la mai-marii preoți să-și vândă Învățătorul. Iar ei auzind s-au bucurat și i-au făgăduit arginți, ca plată. Ci tu, Maica lui Dumnezeu, îndurerată pentru Fiul tău Preaiubit ai strigat cu amar Celui de sus: Aliluia!
Icosul 6
Stând la Cină cu ucenicii Săi, Domnul Hristos, a spălat picioarele acestora, dând pildă de smerenie și le-a zis lor: «unul dintre voi Mă va vinde». Noi însă, Maica lui Dumnezeu, suferind împreună cu Fiul, îți cântăm acestea:
Bucură-Te, Maica Domnului de ale inimii dureri chinuită;
Bucură-Te, că toate le-ai îndurat în valea aceasta plină de suspine;
Bucură-Te, că în rugăciune ți-ai găsit bun adăpost;
Bucură-Te, că celor scârbiți, într-una bucurie le-ai fost;
Bucură-Te, potolirea întristărilor noastre;
Bucură-Te, că ne izbăvești din păcate;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 7
Vrând să arate Iubirea Sa de oameni și mulțimea Milei Sale, Domnul Hristos, la Cina cea de Taină, împărtășind pe ucenicii Săi cu Sfânt Trupul Său și Preacuratul Său Sânge, le-a poruncit să facă pururea aceasta în Numele Său. Iar ei, cu bucurie, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7
Nouă minune a arătat Domnul ucenicilor Săi, prin făgăduința că le va trimite pe Duhul Său Cel Sfânt și Mângâietor, Cel Ce de la Tatăl purcede și care va mărturisi despre Dânsul și-i va învăța tot adevărul. Iar noi, cu Duhul Sfânt, îți cântăm:
Bucură-Te, a Duhului celui Sfânt cămară;
Bucură-Te, Palat Atotluminos și Preaînfrumusețat;
Bucură-Te, minunată Încăpere a lui Dumnezeu-Cuvântul;
Bucură-Te, că ai adus din ceruri pe Mărgăritarul-Sfântul;
Bucură-Te, că prin naștere, ușile Raiului ni le-ai deschis;
Bucură-Te, că semn al milei cerești, nouă ni te-ai arătat;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 8
Străin lucru și dureros este, că Iuda cu un sărut și-a vândut Învățătorul. Ostașii și comandantul lor L-au prins pe Iisus și, legându-L, L-au dus la arhiereul Ana mai întâi, apoi la Caiafa. Maica Domnului aștepta hotărârea pentru Iubitul său Fiu, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Iudeii toți L-au dus pe Iisus de la Caiafa la Pilat în pretoriu, pârându-L că este un făcător de rele. Pilat L-a cercetat și le-a spus lor că nici o vină n-a aflat într-Însul. Noi însă, îți cântăm acestea:
Bucură-Te, că de mâhnire inima ți-ai sfâșiat;
Bucură-Te, că pentru Fiul tău lacrimi ai vărsat;
Bucură-Te, că pentru Fiul tău lacrimi ai vărsat;
Bucură-Te, că fără cârtire ai răbdat durerea toată;
Bucură-Te, roaba Domnului, ce plângi și te tânguiești;
Bucură-Te, Împărăteasa lumii, ce rugăciunile noastre le primești;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 9
Toate neamurile te fericesc, ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, Stăpână și Maica Răscumpărătorului nostru ; cu nașterea ta ai adus bucurie la toată lumea. Iar mai în urmă amărăciune adâncă te-a cuprins, văzând pe Fiul tău Cel Preaiubit batjocorit, la chinuri și moarte vândut. Noi, însă, cântare de umilință îți aducem, o, Preacurată, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Cei mai vestiți ritori nu pot să spună, Mântuitorule, suferințele ce le-ai purtat, când ostașii Ți-au împletit cunună de spini și Ți-au pus-o pe cap, îmbrăcându-Te în haină roșie. Noi cunoscând suferința Ta și a Maicii Tale celei preacurate îi cântăm așa:
Bucură-Te, că ai văzut pe Fiul tău, scuipat și bătut;
Bucură-Te, că pe Cel ce L-ai hrănit la sân, disprețuit L-ai văzut;
Bucură-Te, că în haină roșie și cu spini încununat L-ai văzut;
Bucură-Te, că împreună cu El ai pătimit;
Bucură-Te, că L-ai văzut pe Dânsul, de ucenici părăsit;
Bucură-Te, că de judecătorii cei fărădelege, L-ai văzut osândit;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 10
Vrând să-L scape pe Iisus, Pilat a zis poporului iudeilor: «Este obiceiul de a vă elibera un întemnițat de Paști. Vreți să vă eliberez pe Împăratul iudeilor ?» Atunci toți au strigat: «nu pe El, ci pe Baraba!» Lăudând Milostivirea lui Dumnezeu care a dat pe Unicul Său Fiu la moarte de Cruce, ca să ne izbăvească pe noi, de moartea cea veșnică, Îi cântăm Lui: Aliluia!
Icosul 10
Zid și scăpare fii nouă, Stăpână, celor care suntem istoviți de boli și mâhniri, că însuți ai suferit, auzind pe iudei strigând: «Răstignește-L, răstignește-L!» Acum auzi-ne și pe noi cei ce-ți cântăm ție:
Bucură-Te, Maica milostivirii, ce ne-ai șters plânsul cel de durere;
Bucură-Te, a păcătoșilor căzuți, grabnică mântuire;
Bucură-Te, a creștinilor mijlocitoare nerușinată;
Bucură-Te, că de patimile cele rele ne mântuiești îndată;
Bucură-Te, că inimii înfrânte îi dăruiești veselie;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 11
Cântare de umilință aducem Mântuitorului lumii, Care de bunăvoie a mers la patimi și moarte pe cruce. Ostașii L-au dus la Golgota și L-au răstignit. Lângă Crucea lui Iisus stăteau: Maica Lui și Mironosițele femei. Deci, Iisus văzând pe Maica Sa și pe ucenicul pe care-l iubea, i-a zis Maicii Sale: «Femeie, iată fiul tău!» ; apoi ucenicului Său: «Iată Maica ta!» și din ceasul acela a luat-o ucenicul la sine. Iar tu, Maica Domnului, văzând pe Fiul tău pe Cruce murind, ai cântat cu amărăciune lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
«Fiul meu și Dumnezeule Veșnic, Creatorul a toată făptura, cum rabzi chinuri pe Cruce ?» zicea, plângând Curata Fecioară. Prin străină nașterea Ta, am fost mai fericită decât toate maicile, dar vai mie, că văzându-Te acuma răstignit, sabia îmi străpunge inima. Noi amintindu-ne de durerea ta, plângând cântăm acestea:
Bucură-Te, că de bucurie și veselie n-ai avut parte;
Bucură-Te, ceea ce pe Fiul tău de bunăvoie pătimind pe Cruce L-ai privit;
Bucură-Te, că pe Fiul tău cel iubit L-ai văzut răstignit;
Bucură-Te, Mielușea, care pe Mielul junghiat L-ai văzut;
Bucură-Te, că pe Doctorul sufletesc și trupesc L-ai văzut rănit;
Bucură-Te, că pe Fiul tău înviat din morți L-ai privit;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 12
„O, Lumina mea cea dulce, nădejdea și viața mea, o, Bunule Doamne, cum Te stingi pe Cruce” – Fecioara suspinând grăia: «Grăbește-te, Iosife, la Pilat și cere Trupul Învățătorului tău!» Iar pe Tine văzându-Te gol și fără slavă zicea: «Fiul meu, sabie a trecut prin sufletul meu, după spusele dreptului Simeon». Iar noi suferind împreună cu Maica Ta, Milostive Mântuitorule, Cel ce Te-ai săvârșit pe Cruce, rupând zapisul păcatelor noastre, Te rugăm, dă-ne har ca să-Ți cântăm cu dragoste: Aliluia!
Icosul 12
Cântând Milostivirea Ta, Iubitorule de oameni, mă închin îndurărilor Tale, Stăpâne. Că vrând să mântuiești făptura Ta ai primit moartea, – zicea Preacurata. Ci, cu învierea Ta, Mântuitorule, miluiește-ne și pe cei ce cântăm:
Bucură-Te, că ai văzut mort pe Domnul Cel Slăvit;
Bucură-Te, că ai sărutat Trupul Fiului tău adormit;
Bucură-Te, că Lumina cea dulce, pe Domnul, în mormânt L-ai așezat;
Bucură-Te, că pe Fiul tău cu atâta jale L-ai îngropat;
Bucură-Te, căci cu giulgiu, Trupul sfânt L-ai înfășurat;
Bucură-Te, că sabia tristeții te-a îndurerat;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 13
O, Prealăudată Maică, ceea ce te-ai istovit de amărăciune, stând lângă Crucea Fiului și Dumnezeului tău, ascultă suspinele și plânsul nostru și ne izbăvește de mâhniri, de dureri și de moartea cea veșnică pe toți cei ce nădăjduim în nespusa Ta milostivire și cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Acest Condac se rostește de trei ori.
După aceasta se cisesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1 pe care le găsiți mai jos.
Icosul 1
Îngerul ce a vestit păstorilor din Betleem Nașterea Mântuitorului lumii, împreună cu Puterile Cerești au cântat: «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!» Iar Tu, Maică, n-ai avut unde să-Ți pleci capul și ai născut pe Fiul Tău în staul, înfășându-L în scutece și punându-L în iesle. Cunoscând tristețea sufletului Tău îți cântăm așa:
Bucură-Te, că pe Fiul Tău, cu glasul gurii Tale L-ai mângâiat;
Bucură-Te, că Pruncul Cel veșnic cu scutece L-ai înfășat;
Bucură-Te, că pe Cel ce ține lumea, cu lapte L-ai hrănit;
Bucură-Te, că staulul dobitoacelor ca un Rai s-a arătat;
Bucură-Te, că Tron de Heruvimi, pe pământ Te-ai arătat;
Bucură-Te, că în naștere și după naștere, Tu Fecioară ai rămas;
Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!
Condacul 1
Alesei Fecioare Maria, Celei mai presus de toate fiicele pământului, Maicii Fiului lui Dumnezeu pe care L-a dat pentru mântuirea lumii, cu umilință îi strigăm: caută la viața noastră cea mult necăjită, amintește-ți durerile și suferințele pe care le-ai îndurat, ca Una ce ești de o fire cu noi și fă cu noi după milostivirea ta, ca să strigăm ție: Bucură-Te, Maică a lui Dumnezeu mult-pătimitoare, care prefaci în bucurie întristarea noastră!