Acupunctura, este o metoda straveche de tratament, a medicinii orientale, China, Japonia si Egiptul antic, cu o vechime de peste 5000 de ani, conturandu-se ca un concept filozofic care integreaza Omul in Universul Creational, ca parte integranta a unui TOT Unitar, inseparabil si indestructibil, perpetuandu-se intr-o permanenta stare de evolutie, schimbare si transformare. Isi gaseste inceputurile in vremea Imparatului Huang Ti (2000 i.e.n), cand din ordinul acestuia s-a scris primul tratat de Medicina Traditionala Chineza si cand se fac primele referiri la punctele de acupunctura, “Scrierile de Medicina interna ale Imparatului Galben” (Huang Di Nei Jing)
In Europa, acupunctura a fost introdusa de catre calugarii iezuiti francezi, in secolul XVI si a fost practicata de o serie de personalitati medicale ale timpului respectiv, Laenhec, Trousseau, Berlioz, medicul olandez E.Krampfer (1712). Diplomatul francez, Georges Soulie de Morant, fiind denumit consul al Ambasadei Franceze la Yunan si cunoscand dialectul si limba chineza, traduce in 1929, in limba franceza, Marele tratat de acupunctura si moxa, impresionat de faptul ca in timpul marii epidemii de holera, majoritatea bolnavilor tratati prin acupunctura, erau salvati de la moarte. Sub influenta studiilor pe care le-a aprofundat in continuare, acelasi autor a publicat la intoarcerea in Franta, inaintea celui de al doilea razboi mondial, cartea “Precis de vrai acupuncture chinoise”, iar in 1960, cartea in 5 volume “L’acupuncture chinoise”. Odata cu aceste aparitii, acupunctura castiga teren in Europa si alti adepti aprofundand studiile acestei stiinte milenare, iar P.Nogier din Lyon, pune bazele auriculoterapiei (acupunctura pavilionului urechii), metoda terapeutica cunoscuta inca din timpul lui Hipocrat, parintele medicinii tuturor timpurilor.
In Romania, acupunctura cunoaste un avant prin meritul doctorului I.Bratu (1910-1965), care implementeaza acupunctura ca stiinta medicala si creeaza Cercul de Acupunctura in cadrul Uniunii Societatii Stiintelor Medicale, fiind adoptata legal de catre Societatea Medicala a Ministerului Sanatatii, in 1959.
In prezent acupunctura este studiata ca stiinta medicala in mai multe tari din lume. Numai in America se formeaza peste 600 de medici cu studii in acupunctura anual, iar in Romania, Ministerul Sanatatii organizeaza anual cursuri de specializare in aceasta metoda de terapie alternativa a medicilor licentiati, fiind permisa practicarea numai de catre profesionisti.
Ce este acupunctura?
O tehnica de deblocare a Qi-ului, prin insertia de ace speciale in puncte localizate de-a lungul meridianelor. Corpul fizic (animale, oameni) este strabatut de canale energetice, prin care curge energia Qi, ce anima orice fiinta vie. Aceste canale energetice sunt numite meridiane si sunt in numar de 12, cate unul pentru fiecare organ (intestin gros, intestin subtire, plaman, inima, stomac, ficat, rinichi, vezica-urinara, vezica- biliara, splina- pancreas, vase- sex sau pericard, trei-focare sau trei- incalzitori).
Acele de acupunctura sunt fabricate din aur, argint, cupru sau otel inoxidabil, cele mai folosite fiind cele din argint; au un diametru de 0,25 mm, iar varful este sferic, pentru a nu produce leziuni la nivelul tesuturilor si pentru a nu penetra punctul de acupunctura prea profund. Numarul de ace folosite in cursul unei sedinte de acupunctura poate fi cuprins intre 10- 25 de ace, in fiunctie de diagnosticul stabilit de catre medic si meridianele afectate. Sedinta de acupunctura dureaza 20-30 de minute, iar intervalul dintre sedinte poate fi apreciat de catre practician, putand fi zilnic, la 2 – 3 zile sau mai rare. Numarul de sedinte de acupunctura este stabilit in functie de gravitatea si vechimea bolii, precum si reactivitatea bolnavului la tratament. Bolile recente, mai putin grave si bolnavii tineri reactioneaza foart bine la tratamentul acupunctic in timp ce bolile cronice, mai avansate si varsta inaintata necesita un tratament mai indelungat.
Ce putem trata prin acupunctura?
– boli ale aparatului osteo-tendinos si muscular (afectiuni reumatismale, spondiloze, disc-artroze, entorse, intinderi ligamentare, tendinite, crampe musculare, traumatisme osteo-articulare sau musculare, torticolis, etc)
– boli neurologice: nevralgii (intercostale, trigeminale, dentare), pareze, paralizii, Zona Zoster, etc
– boli neuro-psihice: insomnii, depresii, stari de neliniste, nervozitate
– sindrom de oboseala cronica, astenie
– boli digestive: gastrite, ulcer gastro-duodenal, tulburari de tranzit intestinal (colite, colopatii), boli hepato-biliare (hepatite, colecistite, dischinezii biliare)
– boli respiratorii: sinuzite, rino-sinuzite, rinite alergice, bronsite
– boli uro-genitale: cistite, impotenta, sterilitate, frigiditate, disfunctii ovariene, fibromatoza uterina
– boli endocrine: tulburari menstruale, disfunctii tiroidiene (hipo si hipertiroidie)
– alte afectiuni: boli ORL (laringite, faringite), boli oftalmologice (ptoze palpebrale, miopie), dermatologice (diverse eczeme), boli cardio-vasculare (HTA, angina pectorala, cardiopatie ischemica, prevenirea infarctului miocardic sau refacerea dupa infarct)