Medicina oficială acceptă, în sfârşit, o realitate pe care naturismul o susţine de mult timp: o alimentaţie corectă poate împiedica apariţia tumorilor. Fructele, zarzavaturile, leguminoasele, cerealele integrale şi ierburile aromate conţin substanţe active ce pot preveni îmbolnăvirea de cancer. Legătura dintre cancer şi alimentaţie a fost dovedită.
Studiile au demonstrat fără drept de apel că alimentaţia vegetariană reduce drastic apariţia cancerului. Deşi nu e nouă, ideea că hrana joacă un rol decisiv în stoparea sau dezvoltarea tumorilor canceroase a fost multă vreme respinsă, minimalizată sau privită cu scepticism de lumea medicală occidentală. Cancerul era interpretat ca o boală în sine, declanşată prin înmulţirea necontrolată a unor celule.
Un soi de „nebunie” organică. Studiile au comparat alimentaţia şi modul de viaţă a 500.000 de indivizi din ţările nordice şi sudice ale Europei, unii amatori de unt şi de cărnuri grase, ceilalţi, consumatori de legume, fructe şi untdelemn de măsline. Începând cu anul 1970, majoritatea subiecţilor au fost urmăriţi, fiecare în parte, timp de 5 ani. Ultimele rezultate au fost publicate în iunie 2005 şi comunicate oficial la Congresul cancerului de la Paris. A fost primul studiu combinat şi cu prelevări de sânge şi ADN, stocate în bănci biologice, pentru cercetarea indicilor nutriţionali. Concluzia a fost clară: schimbarea regimului alimentar reduce frecvenţa cancerului. Iată şi câteva recomandări:
Consumaţi cât mai multe fructe şi legume
Persoanele care consumă în medie 35 de grame de fibre vegetale pe zi (5 porţii de fructe şi legume mâncate pe parcursul unei zile) îşi reduc riscul îmbolnăvirii de cancer cu 40%. Cifra va creşte dacă, pe lângă alimentaţia vegetariană se face şi mişcare sau sport. În special cancerul intestinal şi cel de colon sunt ţinute în frâu printr-o alimentaţie adecvată, combinată cu exerciţii fizice.
Vegetalele: barieră împotriva cancerului de colon
Includeţi în fiecare din mesele dvs. o legumă sau o salată şi un fruct. Care sunt cele mai indicate? Toate fructele conţin combinaţii de substanţe protectoare. Pentru a beneficia de ele, variaţi culorile: după ce mâncaţi un măr roşu, gustaţi o pară aurie sau un strugure negru. La fel şi în cazul legumelor: după o tomată roşie, consumaţi un broccoli verde sau o ridiche neagră. Cel mai adesea, principiile active care opresc cancerul sunt cuprinse chiar în coloranţii din plante.
Eficienţa lor a fost constatată nu doar în cancerul de colon, ci şi în cel de prostată, pancreas, plămâni, esofag. Uitaţi carnea, mâncaţi peşte. Se ştie de multă vreme că excesul de carne nu este sănătos. Riscul de cancer colorectal e mult mai ridicat la consumatorii de carne şi mezeluri. În schimb, nu există nicio problemă cu carnea de pasăre, cu condiţia să nu provină din crescătorii. Ca alternativă la carne, se recomandă peştele. Anumiţi acizi graşi, prezenţi în mare cantitate în uleiul de peşte, inhibă dezvoltarea tumorilor canceroase.
Leguminoase şi cereale complete
E timpul să le redescoperim: grâu, orz, ovăz, mei, secară, linte, fasole, soia, seminţe de in şi susan. Bogăţia lor în fibre participă la prevenirea cancerului de colon. Ar fi bine ca pâinea să fie înlocuită cu 6 porţii de grâu încolţit, consumat pe durata unei zile. Unele leguminoase (mai ales soia) prezintă un alt atu: conţinutul bogat în fitoestrogeni.
Femeile asiatice, care consumă multe leguminoase încă de la vârsta copilăriei, sunt mult mai puţin atinse de cancerul de sân. Ipoteza avansată: aceşti micro-constituenţi sunt capabili să blocheze efectul estrogenilor asupra celulelor mamare. O posibilă cauză de apariţie a cancerului de sân ar fi excesul de kilograme acumulate după menopauză. În concluzie, puneţi linte în toate salatele, mâncaţi cu încredere soia, mâncaţi cereale complete. Protejaţi-vă intestinul şi controlaţi-vă greutatea.
Optaţi pentru o alimentaţie variată
Consumați câte puţin din toate. Şi reduceți consumul de alcool. De fapt, ideea generală care s-a desprins la Congresul de la Paris a fost că nu există atât alimente protectoare, cât o alimentaţie preventivă, inspirată din cea mediteraneană: legume stropite cu ulei de măsline. Un alt principiu recomandat se referă la alimentele crude şi proaspete, netrecute prin foc. Favorizaţi deci salatele de legume, condimentate cu ierburi şi fructe de toate gusturile şi culorile.
Activitatea fizică reduce riscul cancerului de sân. Prin urmare, nicio zi fără o plimbare în aer liber, fără câteva minute de gimnastică sau de alergat. Mişcarea reduce în proporţie de 40% incidenţa cancerului, mai ales de sân, colon, prostată, plămâni şi uter. Un studiu american a demonstrat că densitatea sânului la mamografie se modifică radical după o oră de exerciţiu fizic. Şi la fel întreaga structură corporală.
Întrebări adresate medicului specialist dr. CRISTIAN BOERESCU
– Cum se explică efectul protector al vegetalelor?
– Din păcate, astăzi foarte puţine vegetale sunt naturale. Roadele de pe mesele noastre sunt cel mai adesea prelucrate de tehnologiile industriei alimentare. Legislaţia actuală este mult prea permisivă cu aditivii alimentari. Rapiditatea cu care apar în fiecare an sute de coloranţi alimentari spune multe despre deficienţele şi fraudele grave ale sistemului actual. „Galbenul de unt” (paradimetil-azobenzenul) ca să dau un singur exemplu, produce la animalele de laborator cancerul ficatului. Semnalul de alarmă a fost tras de mai mulţi ani.
Azi, agricultura şi hrana biologică tind să se afirme, iar nutriţia se conturează ca o perspectivă reală a unei noi terapii în boala canceroasă. Vegetalele cultivate corect sunt lipsite de toxicitate. Ele realizează un schimb firesc cu mediul intern celular şi nu blochează filtrele biologice ale organismului. Dimpotrivă, micro-constituenţii naturali din legume, fructe, cereale şi din alte plante şi-au dovedit deja rolul lor anticancerigen.
– De ce să consumăm legume nefierte?
– Acum 100 de ani, în oraşul Zurich din Elveţia, doctorul Bircher-Benner demonstra colegilor săi că vegetalele în stare crudă şi proaspete au o mare putere de vindecare şi reprezintă pentru oameni o hrană vie, de cea mai bună calitate. Argumentaţia lui se baza pe numeroasele cazuri vindecate în propria clinică, dotată cu cele mai moderne laboratoare la acea vreme. Şi nu se descoperiseră încă vitaminele, enzimele, imunostimulatoarele sau agenţii antitumorali naturali.
De-a lungul timpului, aceste adevăruri au fost afirmate răspicat de Max Gerson, Rudolf Breuss, Robert Jackson, Kristine Nolfi şi mulţi alţii dar, din nefericire, medicina actuală merge obsesiv într-o direcţie greşită. Pentru a înţelege rolul crudităţilor în prevenirea şi tratarea cancerului, să observăm că cea mai mare frecvenţă a bolii este întâlnită la persoane de peste 50 de ani, la care componentele tisulare intră în procese lente de degenerare, şi astfel organele nu mai fac faţă asaltului de toxine cancerigene de care vorbeam mai devreme. Intuim acum uşor de ce curele de crudităţi, posturile cu legume şi fructe, adică hrana vie, sunt o speranţă pentru cei disperaţi.
– Legumele şi fructele existente pe piaţa românească au calitatea de medicament anticancer sau au suferit modificări genetice care le-au scăzut proprietăţile curative?
– Puneţi această întrebare la graniţa de vest a ţării şi veţi auzi un „da” pe sute de mii de voci din piepturile românilor care vin de la muncă din străinătate. Veţi putea aduna relatări amănunţite despre parfumul, gustul, vitalitatea şi savoarea fructelor şi legumelor de la noi. Veritabile declaraţii de dragoste pentru mere, prune, gutui, roşii, ardei etc. Personal, cunosc mulţi oameni bine situaţi în Occident care vin special în România să facă o cură de crudităţi. Dacă ministrul agriculturii ar avea inspiraţia să-i pregătească pe ţăranii români sa intre pe pieţele europene ale produselor biologice, România ar mai deveni o dată în istorie grânarul Europei, iar plugul, coasa şi căruţa trasă de cai n-ar mai fi atât de ridiculizate.
În Franţa, doar 7% din agricultură este biologică, în Germania şi Austria 15%, în Elveţia 23%, iar preţul la aceste produse este de 3-4 ori mai mare decât la celelalte. La noi, mai mult de 50% din agricultură depinde de ciclurile naturale de producţie şi de aceea cred că, dacă am avea azi autostrăzi, turismul rural ar relansa economia. Într-o societate înțeleaptă, procesul de producere, preparare şi comercializare al hranei ar trebui coordonat cu grijă.
La mijlocul lunii februarie, la Viena s-a ţinut un congres la care au participat cercetători de pe toate meridianele globului. Tema conferinţei: alimentaţia şi cancerul. Concluzia unanimă: cele mai eficiente remedii pentru stoparea acestei boli cumplite se găsesc în… farfurie! Unul din doi bolnavi incurabili ar putea fi salvat printr-o alimentaţie sănătoasă. Nu numai fructele şi legumele conţin substanţe bioactive, ci şi cerealele și mirodeniile. Ele ne pot ajuta să trăim mai mult, în deplină sănătate. Meniul oferit participanţilor la conferinţa de la Viena a fost de-a dreptul bizar: rulouri de salată verde cu sfeclă, salată de andive cu rădăcină de tătăneasă, fileuri de peşte cu rozmarin, şarlotă de lămâie cu sos de soc. Nu sună mai degrabă a Plafar? Bucătarul a transpus în realitate rezultatele cercetărilor noastre.
Ingredientele folosite aveau proprietăţi anticancerigene. Acest meniul demonstrează că alimentaţia anticancer poate fi foarte gustoasă. Ştiam de mult că legumele previn apariţia cancerului. Acum ştim şi cum acţionează: anihilează efectul noxelor din mediul înconjurător şi al conservanţilor alimentari. Substanţele existente în crucifere (varză, conopidă, broccoli) şi cele din usturoi pot împiedica acest proces. Aceste legume activează o anumită enzimă din ficat (GST) care îl protejează de cancer. Dar nu e suficient să mâncăm cât mai multe legume pentru a ne apără de cancer. Ar trebui să mâncăm şi mai multe cereale. În cerealele integrale – ovăz, grâu, mei etc. – există o multitudine de substanţe anticancerigene. Soia conţine hormoni naturali ce previn cancerul de sân.
– Cum acţionează aceşti hormoni vegetali?
– Reduc efectul estrogenilor. Ei împiedică celulele ţesuturilor hormono-dependente (sâni, prostată) să se transforme în celule canceroase. Cerealele integrale (nu făina albă) au o eficiență deosebită. O mare parte a substanţelor active se află în tegumentul boabelor. Ele stopează cancerul de colon.
– Există şi substanţe care provoacă moartea celulelor canceroase?
– Resveratrolul din strugurii negri poate induce apoptoza celulei canceroase. În laborator, s-a descoperit că acelaşi efect îl are şi varza de Bruxelles.
– Ce rol are rădăcina de tătăneasă în meniul anticancer?
– Rădăcina de tătăneasă are în proporţie de 30% inulină, o fibră care fixează substanţele cancerigene şi le „împinge” spre canale, reducând astfel riscul îmbolnăvirii de cancer la colon.
– Ce părere aveţi de tabletele cu fibre din farmacii?
– Ineficiente! Alimentele bogate în fibre conţin şi fenoli, care protejează membrana celulei. Aceştia se găsesc mai ales în cerealele integrale şi în tărâţe. Fibrelor tratate chimic le lipseşte această componentă, de aceea efectul lor este nul.
– Cum s-a descoperit, de fapt, că alimentaţia influenţează apariţia cancerului?
– Prin studiile efectuate pe emigranţi. În ţara lor, bărbaţii japonezi suferă foarte rar de cancer la prostată, iar femeile japoneze nu fac cancer la sân. La început, oamenii de ştiinţă au crezut că acest fapt ar avea legătură cu genele. Dar, studiind emigranţii japonezi din SUA, au constatat că numărul japonezilor din a doua generaţie bolnavi de cancer la prostată l-a egalat pe cel al americanilor. Japonezii eliminaseră din alimentaţia lor peştele crud, brânza de soia şi orezul, înlocuindu-le cu carnea de vită şi cartofii prăjiţi.
– Ar trebui să fim mai atenţi şi la tigaie?
– Prăjitul la peste 200°C este nerecomandat, pentru că pe suprafaţa maronie a cărnii se află substanţe cancerigene. În experimentele pe animale s-a observat că aceste substanţe produc cancerul hepatic, al glandelor intestinale şi mamare. Condimentând carnea cu rozmarin, cimbru, salvie, usturoi, reducem acest risc. Marinatele preparate cu ulei de măsline, oţet de mere, zeamă de lămâie, usturoi, muştar, sare şi zahăr brun împiedică în proporţie de 90% formarea combinaţiilor nocive. Recomandarea mea: o felie subţire de grătar+cereale sau orez natural+legume verzi. Acestea conţin clorofilă, care este o substanţă anticancerigenă.
– Există o plantă anume pe care o preferaţi?
– Recomand cu căldură ceaiul verde, care ne protejează de cancer pe mai multe planuri. Cercetătorii americani au descoperit că o substanţă din componenţa ceaiului verde poate nimici tumorile, privându-le de hrană. Numele ei prescurtat este GCG. Ea inhibă dezvoltarea de noi vase sanguine. Nemaifiind alimentată cu sânge, tumora moare.
Sursa: formula-as.ro