Ce impact au vremea rece și dieta asupra afecțiunilor neurologice

Scăderea temperaturii și vremea friguroasă pot avea impact asupra afecțiunilor dvs. neurologice, în sensul în care fie exacerbează simptomele, fie ușurează modul în care le resimțiți.

Cum afectează vremea rece neuropatia periferică?

La pacienții cu neuropatia periferică care însoțește diabetul zaharat sau deficitul accentuat de vitamina B12 din unele afecțiuni hematologice sau de malabsorbție, vremea mai răcoroasă agravează simptomele majorității pacienților, în principal din cauza vasoconstricției.

În neuropatiile cauzate de lipsa fluxului sanguin adecvat către nervii din mâini și picioare, expunerea la frig și vremea rece vor limita și mai mult irigarea terminațiilor nervoase de la nivel capilar. Scăderea fluxului sanguin poate însemna mai multă senzație de furnicături, durere surdă și amorțeală.

Dacă remarcați că în acest nou sezon rece simptomele se înrăutățesc din cauza frigului, asigurați-vă că purtați un strat suplimentar de haine, un tricou lipit de piele sub pulover, sau că aveți întotdeauna o pereche de șosete mai groase în zona tălpii și degetelor, o pereche de mănuși la îndemâna și că mențineți mâinile și picioarele în mișcare, pentru a îmbunătăți fluxul de sânge către ele.

Țineți cont de următoarele:

– Fumatul poate reduce fluxul de sânge către mâini și picioare, agravând această problemă.

– Luați pauze intermitente de la frig pentru a vă reduce expunerea la temperaturi extreme.

– Limitați sau evitați cofeina înainte de o ieșire, deoarece aceasta poate determina temporar îngustarea vaselor de sânge

– În plus, ploaia înrăutățește durerile nervoase.

Modificarea presiunii barometrice – datorită scăderilor de temperatură – intensifică presiunea asupra nervilor, care trimit semnale de durere către creier. Percepția dvs. asupra durerii este crescută pe măsură ce semnalele nervoase încetinesc din cauza presiunii.

Există unii pacienți cu neuropatie periferica pe care expunerea la  frig le ameliorează de fapt simptomele. Acești pacienți au suferit leziuni la nivelul terminațiilor nervoase care ajută să tolereze căldura. Acești pacienți pot prezenta agravarea simptomelor de neuropatie în timpul verii, și prin expunerea la căldură. În general, pot resimți o senzație de ușurare la răcoare, deci și pe măsură ce vremea se răcește.

Ziua mai scurtă și mai puțină lumină poate însemna mai puține migrene

Așa cum au experimentat mulți pacienți cu migrenă, lumina din timpul verii și soarele orbitor pot fi un factor declanșator pentru o migrenă sau pot agrava o migrenă existentă. Prin urmare, nu este o surpriză faptul că la persoanele cu migrene crizele dureroase pot apărea mai frecvent vara, când lumina strălucitoare a soarelui este mai abundentă. Deci, în timp ce toamna poate însemna mai puține raze de soare, poate însemna și mai puține dureri de cap.

Ar putea temperaturile mai scăzute să ușureze scleroza multiplă?

Dacă aveți scleroză multiplă, creierul și măduva spinării ar putea tânji după vreme mai rece. De fapt, studiile au arătat că leziunile la nivelul nervilor sunt de două sau trei ori mai susceptibile să apară în lunile de primăvară și vară, ceea ce a dus la o asociere între exacerbarea simptomatologiei și temperaturile mai calde și radiațiile solare. Cu toate acestea, este posibil ca aceste cifre să nu spună întreaga poveste. Scleroza multiplă pare a fi mai frecventă cu cât ne îndepărtam geografic de Ecuator. Nivelurile scăzute de vitamina D, cauzate de o expunere mai redusă la soare,  pot fi o cauza  probabilă a apariției sclerozei multiple. Deci, în timp ce lipsa luminii solare și un nivel scăzut de vitamina D pot face mai probabilă apariția sclerozei multiple, prea multă radiație de la soare și temperaturile prea ridicate pot provoca accentuarea leziunilor și simptomatologiei deja existente.

Care este cel mai bun climat pentru Miastenia Gravis?

Similar cu scleroza multiplă, dacă aveți Miastenie Gravis, corpul dumneavoastră poate prefera frigul. S-a constatat că temperaturile ridicate, umiditatea ridicată și lumina soarelui extremă interferează cu comunicarea dintre nervi și mușchi, determinând accentuarea Miasteniei Gravis, Cu toate acestea, frigul extrem vă poate agrava și simptomele. Deci, dacă intenționați să vă aventurați în frigul extrem, luați în considerare un strat suplimentar de îmbrăcăminte.

Așadar, în timp ce unii se pot teme de vremea rece care vine, sistemul nervos poate fi recunoscător pentru aceasta dacă aveți Miastenie Gravis, scleroza multiplă, migrene sau anumite tipuri de neuropatie. Dar prea mult frig și întuneric poate, de asemenea, să vă înrăutățească neuropatia periferică, Miastenie Gravis sau scleroza multiplă. Deci, dacă ieșiți la frig, asigurați-vă că purtați un strat suplimentar și încercați să obțineți stimularea vitaminei D prin expunerea la ultraviolete și lumină solară.

Mișcarea și dieta

Există trei tipuri principale de exerciții ideale pentru persoanele cu afecțiuni de tipul neuropatiei: aerobice, de echilibru, întindere și înotul. Înainte de a începe exercițiile, încălziți-vă mușchii cu întinderi dinamice, precum cercurile brațelor sau ale picioarelor. Acest lucru favorizează flexibilitatea și crește fluxul sanguin. Exercițiile cu impact redus, cum ar fi mersul pe jos, înotul și joggingul ușor, pot reduce oboseala la pacienții cu Miastenia Gravis și scleroză multiplă.

Majoritatea uleiurilor sunt clasificate după conținutul în Omega-6 sau Omega-3. În timp ce uleiurile Omega-3, precum cele din uleiul de pește sau din in tind să reducă inflamația, uleiurile Omega-6 o înrăutățesc. Optați pentru un aport superior de acizi grași Omega-3 din alimentație sau suplimente.

Următoarele alimente au potențialul de a crește durerea în neuropatie: produse lactate, grâu, citrice, porumb, cofeină, carne de toate felurile, nuci și ouă.

Un studiu publicat în 2015 în Nutrițional Neuroscience a constatat că respectarea unei diete sănătoase poate ajuta persoanele care suferă de scleroză multiplă să-și sporească sănătatea fizică și mentală. Și pentru că alimentele precum zahărul și grăsimile trans vă pot agrava simptomele, ceea ce alegeți să nu mâncați poate fi la fel de important ca ceea ce mâncați.

Potrivit Harvard Women’s Health Watch, o dietă antiinflamatoare ar trebui să includă alimente precum roșiile, zarzavaturi și salate, spanacul și varza, și fructe precum căpșunile, afinele, cireșele și portocalele. Există unele dovezi potrivit cărora consumul acestor alimente ar putea fi benefic pentru  pacienții cu scleroză multiplă.

În cazul Miasteniei Gravis, când înghițirea poate fi dificilă, se recomandă alimente mai puțin uscate. Se pot consuma banane, piure simplu de cartofi sau avocado, caise și suc de portocale, pentru a înlocui potasiul pe care pacienții îl pierd frecvent din cauza diareei.

Evitați alimentele sărate, cum ar fi mesele congelate, supele conservate, carnea afumată, fast-food și alimentele procesate, pentru a preveni retenția de lichide.

Evitați alimentele grase, condimentate sau bogate în fibre care cauzează tulburări de stomac sau diaree și alegeți banane, orez alb sau ouă, pentru a calma stomacul deranjat.

Faceți supe ușoare cu legume și orz sau orez pentru o nutriție suplimentară.

Evitați produsele lactate, cum ar fi laptele, iaurtul sau înghețata. Amestecați superalimente sub formă de pudră sau proteine într-un smoothie pentru a obține mai multe elemente nutritive.

Luați suplimente de calciu și vitamina D pentru a combate pierderea osoasă (osteoporoză). Medicul dumneavoastră vă poate recomanda doza potrivită pentru dumneavoastră.

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: doc.ro

Loc de comentat