Pe lângă faptul că are proprietăţi antiseptice şi antioxidante, ceaiul de merişor este şi un bun antiinflamator, diuretic, diaforetic (produce transpiraţie), astringent, expectorant, antitusiv, antioxidant şi dezinfectant al cavităţii bucale.
Este folosit ca adjuvant în reumatism, gută, artrită, osteoporoză, artroză la vârstă înaintată.
Este un remediu natural şi în caz de diaree sau constipaţie, colită, colibaciloză, cistită.
De asemenea, ajută şi la tratarea infecţiilor respiratorii (tuse, bronşită, traheobronşită).
În egală măsură, merişorul s-a dovedit un tratament extraordinar împotriva Helicobacter Pylori, bacteria responsabilă în proporţie de 40% de cazurile de gastrită şi ulcer, dar şi de afecţiuni mai grave, precum anumite forme de cancer, mai ales cele ale stomacului şi esofagului.
Principala sa acţiune terapeutică, aceea de antiseptic urinar, se datorează hidrochinonei, care se elimină rapid prin urină, pe care o poate colora în verde.
Încă o acţiune deosebit de folositoare a merişorului este cea antimicrobiană asupra bacteriilor Porphyromonas gingivalis şi Prevotella intermedia, implicate în dezvoltarea infecţiilor gingivale, contribuind deci la igienizarea cavităţii bucale.
Beneficiile ceaiului de merișoare:
- infecțiilor urinare – cistite, colibaciloze, pielonefrite, uretrită
- combate acțiunea nocivă a bacteriilor, prevenind infecțiile
- tratează afecțiunile renale
- reglează nivelul colesterolului
- reduce nivelul de risc cardiac
- întărește și fortifică sistemul osos și dinții
- reduce depunerile de grăsimi din organism, datorită acizilor grași din componența, fiind indicate persoanelor care luptă cu kilogramele în plus
- calmează durerile reumatice
- este eficient în afecțiuni infecțioase sau virale – faringite, laringite
- combate anemia, datorită vitaminelor și mineralelor din compoziție
- întărește sistemul imunitar
- ajută la tratarea tuberculozei
- ameliorează tusea, răgușeala, guturaiul
Printre beneficiile ceaiului de merişor se află scăderea nivelului de risc cardiac.
Merişoarele, fructele arbustului de merişor, conţin foarte mulţi antioxidanţi, care sporesc nivelul de HDL – colesterol bun.
Mai mult, tot datorită antioxidanţilor pe care îi conţine, ceaiul de merişor este cunoscut şi pentru faptul că luptă cu radicalii liberi, cei responsabili pentru dezvoltarea bolilor degenerative, precum cancerul. Aceeaşi cantitate de ceai, trei căni pe zi, este recomandată şi în acest caz.
Ceaiul de merişor, cunoscut şi sub denumirea de „doctorul rinichilor”, posedă calităţi terapeutice extraordinare în tratarea bolilor renale.
De asemenea, ceaiul de merişor este un medicament puternic pentru tratarea infecţiilor urinare.
Este recomandat să consumaţi două căni de ceai pe zi, timp de două săptămâni. Efectele vor fi cu atât mai puternice cu cât ceaiul se consumă în paralel cu un tratament medicamentos recomandat de specialist.
Se utilizează ca adjuvant în: infecţii ale tractului urinar (cistite, uretrite, pielonefrite), inflamaţii urogenitale, leucoree.
Contraindicaţii
În caz de sarcină, tratamentul intern cu merişor se va face cu prudenţă, doar la recomandarea şi sub supravegherea medicului.
Merişoarele au o aciditate foarte mare ce poate deranja stomacul, iar consumul lui în exces sau în cazul unui intestin sau stomac sensibil poate provoca diaree sau reflux gastro-esofagian.
Este contraindicat în: sarcină, alăptare, la copiii mici.
Sursa: doftoria.ro