Aproximativ un metru – atât este, în esenţă, dimensiunea genetică a fiecăruia dintre noi.
Pentru că tot atât măsoară şirul de ADN ce cuprinde toate informaţiile care ne definesc, de la culoarea ochilor la predispoziţia spre anumite boli.
ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) cuprinde informaţii cu privire atât la trăsăturile vizibile (înălţime, culoarea ochilor), cât şi la cele care nu se văd cu ochiul liber (caracter, inteligenţă, dar şi predispoziţia spre anumite boli).
Codul ADN nu poate fi însă descifrat decât de cunoscători.
Decodarea completă a genomului uman a fost anunţată doar cu şase ani în urmă, la data de 14 aprilie 2003, după o muncă de cercetare de aproximativ 24 de ani a oamenilor de ştiinţă implicaţi în Proiectul Genomul Uman (Human Genome Project).
Suntem unici doar 0,01 la sută
Una dintre cele mai importante concluzii care au reieşit în urma descifrării genomului uman este că toţi oamenii sunt identici în proporţie de 99,9 la sută, iar diferenţele dintre noi sunt înscrise în doar 0,01 la sută din ADN.
Variaţiile genetice cuprinse în acest procent redus sunt responsabile, printre alte trăsături care ne fac unici, şi pentru vulnerabilitatea crescută la anumite boli, inclusiv cancer. Potrivit celor mai noi cercetări, ADN-ul uman are aproximativ 25.000-30.000 de gene, în timp ce viermele inelat, de exemplu, are 19.000 de gene.
Unde se «ascunde» codul genetic?
Codul ADN este cuprins în cei 46 de cromozomi din nucleul fiecărei celule. Lanţul ADN arată ca o scară, ale cărei trepte sunt alcătuite din perechi de nucleotide (substanţe care alcătuiesc baza codului genetic). Există 4 tipuri de nucleotide: adenină (A), guanină (G), citozină (C) şi timină (T). Adenina se cuplează cu timina, iar guanina cu citozina. Modul în care sunt ordonate perechile dictează trăsăturile specifice fiecărei persoane.
Cancerul, exclus prin scanare
Fiecare dintre noi se naşte cu un anumit pachet de gene. Printre acestea se pot găsi şi anumite variaţii genetice responsabile cu dezvoltarea unei boli mai târziu în viaţă. De exemplu, dacă unul sau ambii părinţi au suferit de o anumită formă de cancer, este posibil ca gena purtătoare de boală să se transmită şi copiilor.
De fapt, în acest sens s-au făcut deja progrese majore. În ultimii trei ani au fost aduşi pe lume mai mulţi copii care, datorită tehnologiei de scanare a ADN-ului, nu vor dezvolta niciodată anumite tipuri de cancer. Mai exact, oamenii de ştiinţă au selectat, dintre mai mulţi embrioni rezultaţi în urma fertilizării in vitro, doar pe aceia care nu prezentau variaţiile genetice responsabile de instalarea cancerului mamar, colorectal sau ocular.
Sursa: mai multe pe adevarul.ro, foto qimono via pixabay.com cc0