Cum a fost vindecată o pacientă de cancer în stadiul terminal printr-un uluitor tratament în 4 paşi

Vindecătorul Tombak Mihail, în cartea sa Vindecarea incurabilului, ne spune despre un caz foarte grav şi cum l-a vindecat. O pacientă de 39 de ani fusese diagnosticată cu cancer la pancreas; în decursul a 6 luni, ea suferise două operaţii şi era foarte slăbită – i se dăduseră cel mult 2-3 luni de viaţă, atunci când a venit la vindecător. Avea permanent o temperatură de 38-39 grade Celsius, iar vitalitatea i se ducea văzând cu ochii.

Cum s-a vindecat femeia? A urmat un tratament în 4 paşi.

Primul pas în tratament a fost o curăţare a intestinului gros prin folosirea clismei. Metoda a fost introdusă prima oară în 1946, de către dr. Max Gerson, medic american. Mulţi doctori din zilele noastre consideră clisma drept o metodă depăşită şi în cele din urmă utilizarea ei în tratarea cancerului a fost abandonată, apoi uitată.

Ad

Esenţa acestei metode constă în efectuarea a 6-8 clisme pe zi. Soluţia de irigare constă în 1,5 litri de apă fiartă, răcită până la 38 de grade Celsius, amestecată cu 3-4 linguriţe de suc de lămâie şi o cană de suc de sfeclă. Numărul clismelor din prima etapă depinde de starea pacientului – când cazul este mai grav, se aplica mai multe clisme. În etapa următoare, se aplică o clismă pe zi sau o dată la două zile, până când pacientul va începe să aibă scaune spontane.

Efectul terapeutic al acestei proceduri se poate explica astfel: curăţarea intestinului ajută la eliminarea toxinelor produse de celulele canceroase în decursul procesului lor metabolic. Dacă aceste toxine nu sunt eliminate, ele reintră în fluxul sangvin şi sunt transportate peste tot prin trup, blocând mecanismele de autoreglare ale organismului şi conducând la moarte.

Al doilea pas – o alimentaţie formată doar din cereale, fructe şi legume, din care au fost scoase carnea, lactatele şi peştele

Nu este bine să combinăm fructele şi legumele, fie ele crude sau gătite, pentru că au timpi diferiţi de digerare – 2 ore pentru fructe şi 4 ore pentru legume. Totuşi, putem bea orice combinaţie de sucuri proaspăt stoarse din fructe şi legume, pentru că acestea sunt absorbite practic simultan. Ele furnizează cantităţi mari de vitamine, minerale şi hormoni, toate aceste substanţe fiind esenţiale; în acelaşi timp, nu va fi nevoie să cheltuim energia organismului cu procesele digestive.

Pacienta bolnavă consuma doar orez, hrişcă şi cartofi copţi. De asemenea, ea bea cam doi litri de sucuri pe zi.

Sucurile de sfeclă şi morcovi joacă un rol deosebit în terapia anticancer. Studii ştiinţifice efectuate de-a lungul multor ani au dovedit că aceste sucuri frânează creşterea tumorilor, elimină celule canceroase vechi şi îmbunătăţesc funcţionarea enzimelor respiratorii (sucul de sfeclă poate mări cu 400-1000% funcţionarea enzimelor). Rolul pigmenţilor din sucurile de sfeclă şi morcovi nu este cunoscut prea bine, dar s-a dovedit experimental că aceştia încetinesc dezvoltarea celulelor canceroase.

Cea mai bună combinaţie pentru pacienţii bolnavi de cancer este un amestec de patru părţi suc de morcovi la o parte suc de sfeclă. Se consumă zilnic 1 până la 2 litri din acest amestec de sucuri, de fiecare dată în aceeaşi cantitate, la intervale de 4 ore în timpul zilei. Unele persoane nu pot tolera sucul de sfeclă, reacţionând prin ameţeli, slăbiciune, încetinirea ritmului cardiac şi scăderea tensiunii sanguine. În aceste cazuri, este indicat să se limiteze cantitatea la doar 2 linguri pe zi, mărind doza treptat în fiecare zi. De asemenea, putem înlocui sucul de sfeclă cu suc de mere, adăugând două linguri de vin roşu la un litru de amestec.

Al treilea pas – exerciţii pentru stabilizarea stării psihice

Cancerul nu atacă doar trupul, ci şi psihicul. De aceea, vindecătorul i-a cerut pacientei sale să petreacă un timp considerabil cu exerciţii care să-i stabilizeze starea psihică. Dat fiind că nu era capabilă să se liniştească şi să-şi elibereze puternica tensiune nervoasă, a fost nevoie să aplice metode care să o ajute să armonizeze urmele lăsate de experienţele copilăriei; vindecătorul considera că această boală este rezultatul unei traume din copilăria timpurie. Care erau rădăcinile psihologice care îi menţineau boala activă?

Avusese o copilărie nefericită: tatăl ei era mai tot timpul beat şi le bătea, pe ea şi pe mama ei. Nu avusese jucării şi nici dreptul de a-şi aduce prietenele acasă. Şi nici viaţa ei de adult nu fusese mai bună. I se părea că nu poate realiza nimic decât cu mare greutate. Pentru toate acestea, ea dădea vina pe părinţii ei, în special pe tata. Aceste resentimente efectiv îţi „consumă” trupul şi în final duc la cancer. Dacă mânia şi ura îţi domină sentimentele, ele te vor arde dinspre interior.

Al patrulea pas – autovindecarea

Procesul de autovindecare are două etape. Prima etapă constă în relaxarea tuturor muşchilor din trupul nostru. În a doua etapă, lansăm în sfera subconştientă a conştiinţei noastre un program de vindecare (exact ca un program de computer) a cărui menire este să declanşeze procesele de autoreglare din organism. Autovindecarea este eficientă pentru că ea foloseşte mecanismele proprii de apărare ale trupului nostru.

Celulele trupului nostru au o capacitate mentală elementară, asemănătoare cu aceea a unui copil mic. Este important să avem aceasta în vedere atunci când abordăm un organ bolnav; urmăriţi să vizualizaţi în universul vostru lăuntric organul care funcţionează defectuos, deschideţi o linie de comunicare cu el şi concentraţi-vă pentru a-i da comenzi. Comenzile este necesar să fie exprimate clar şi decisiv, ca şi cum aţi vrea să corectaţi comportamentul unui copil pe care îl iubiţi.

Dacă aveţi cunoştinţă despre vreun loc anume care conţine o inflamaţie sau o umflătură, puneţi în acel loc mâna dreaptă şi închipuiţi-vă că lumina vindecătoare este emisă din centrul palmei, topind umflătura, aşa cum razele soarelui topesc primăvara zăpada sau gheaţa.

Pacienta vindecătorului Tombak Mihail a fost necesar să depună eforturi serioase până când s-a vindecat. După 6 luni în care a lucrat intens pentru a-şi restabili sănătatea, a mers la doctorul care o declarase pe moarte. Acesta nu a putut decât să bâiguie: „Văd că eşti în viaţă; credeam că…“

Este important să reţineţi că de fapt cancerul este veriga finală dintr-un lung şir de boli. Nu este boala unui organ, este boala tuturor sistemelor organismului nostru, dintre care unul cedează primul. În primul rând, cancerul este rezultatul unui stil de viaţă nesănătos, al incapacităţii noastre de a face faţă stresului, al necunoaşterii propriei noastre fiziologii şi al nerespectării legilor naturii.

 

 

 

 

 

 

 

Sursa – yogaesoteric.net

Loc de comentat