Părintele Arsenie Papacioc despre contracepție

Relaţiile dintre soţ şi soţie rămân o problemă delicată. Nu se poate spune așa: poruncă dau vouă – marţi și joi. Dacă ar fi singur, omul ar putea primi poruncă. Dar trebuie să ştie să fie armonios… Dintre două rele, alegi răul cel mai mic. Decât să-şi caute altă pereche pentru a păcătui, mai degrabă cedează unul dintre ei. Iar dacă se întâmplă să fie în relaţie de împreunare în sărbători și în posturi, să se spovedească.

O problemă mai intimă care trebuie lămurită este aceea că cei mai mulți tineri se gândesc mai întâi la căsătorie pentru plăceri, ceea ce este o mare greșeală. Aceste lucruri ți le-a dat Dumnezeu oricum, nu trebuie să te mai preocupe. Nu mănânc pentru că e dulce mâncarea, ci ca să mă hrănesc. Că e dulce are un avantaj, dar nu acesta este scopul. Așa și plăcerea, este o consecință.

Ad

Nașterea de copii este o consecință, nu e un scop suprem al căsătoriei. Scopul este stimularea reciprocă către mântuire. Așadar, este o greșeală să construiești o relație pe baza unor motive imediate și, astfel, să fie o lună de miere și o viață de amar.

Pentru că, uite, se căsătoresc sau, mai bine zis, se împreunează, apoi rămân însărcinate și zămislesc copii în posturi, în sărbători, iar toate acestea sunt niște rânduieli care nu trebuie încălcate. Mai rabdă Dumnezeu, se mai poate face și există și îngăduinţă – cei mai mulți copii sunt sănătoși, dar se nasc și copii malformați, iar asta pentru păcatele părinților…

Scopul căsătoriei nu este plăcerea, dragii mei. Plăcerea este o consecință, scopul este nașterea de prunci. Dar nici nașterea de copii nu este un scop, ci este vorba de o stimulare reciprocă permanentă. Asta este căsnicia. Sigur că va trebui să avem și intimități, ca soț și soție, dar cu un scop, nu doar pentru plăcere. Aș putea spune, pentru că lucrul acesta privește pe toată lumea: nu are niciun sens căsătoria doar pentru plăcere.

Căsnicia înseamnă ajungerea în veşnicie, iar dacă acest scop nu este avut în vedere, ci se caută numai plăcerea, atunci căsnicia nu-și îndeplineşte scopul. Ori se hotărăsc reciproc tinerii pentru o stare de curăţenie – dar cu adevărat, nu să facă fel de fel de rele și greșeli – să-şi vadă de căsnicie şi de naştere, ori, dacă nu, să nu se mai împreuneze! Soţii se sprijină reciproc, astfel încât familia să biruie dificultăţile vieţii. Asta-i căsnicia. Nu e vorba de plăcere.

Dacă m-ar întreba cineva să-i spun, într-un cuvânt, ce este cultura, i-aş răspunde: armonie.

Dacă m-ar întreba altul mai pretenţios să-i spun, tot într-un cuvânt, ce este Biblia, i-aş spune: armonie.

Dacă m-ar întreba cineva să-i spun ce este căsnicia, aș zice: armonie. Nu armonie e…? Păi ce, femeia e făcută de Dumnezeu doar ca să te joci și să profiți tu de ea? Toate aceste nepotriviri au distrus familii.

Ca să fii armonios, trebuie să renunți la părerea ta, la gustul tău și să fii într-o poziție de jertfă continuă.

Dragii mei, anticoncepționalele și alte mijloace asemănătoare sunt fraudă conjugală și atentat împotriva planurilor Lui Dumnezeu.

Deci sunt o mare greşeală. Inacceptabilă! Nicio familie care trăiește în dragoste și cu frică de Dumnezeu nu-și omoară pruncii…

Dacă ești stăpânit de un păcat și îți pare rău și te așezi pe poziția de luptă împotriva păcatului, atunci îți ajută harul.

Dacă nu te așezi pe poziția de luptă și te simți bine în cloaca aceea, atunci harul nu te ajută. Necuratul se atinge de tine dacă te are la mână cu ceva (greșeli, păcate). Dar vă spun, nu numai acestea sunt păcate care sunt consemnate în îndreptare de spovedanie, ci mai sunt păcatele lipsirii – faptele bune pe care le puteai face și nu le-ai făcut. Pentru că se creează punți de intrare a celui rău în noi prin aceste lacune. Să nu te aibă cu nimic la mână – să fii mereu spovedit!

Domnul Iisus Hristos ne vrea întregi, numai diavolul ne vrea viclenește, numai un vârf de deget, că știe el, vicleanul, că așa ne poate stăpâni toată ființa. Dumnezeu e bucuros dacă ne vede mâhniți și cu părere de rău că am greșit, că nu stăm nepăsători. Și ne ajută.

Căci Dumnezeu nu este supărat pe noi atât pentru greșelile noastre, cât mai ales pentru nepăsarea noastră…

Loc de comentat