Pătlagina, mai mult decât o plantă pentru tuse! Beneficii pentru gât, stomac, inimă

Pătlagina este o plantă medicinală apreciată datorită proprietăţilor sale antimicrobiene, emoliente, antiinflamatorii, expectorante, diuretice, antidiareice, cicatrizante, depurative, astringente, hemostatice.

Afecţiuni pentru care se recomandă

– intern: tuse, tuse convulsivă, afecţiuni ale aparatului respirator, astm pulmonar şi bronşic, tuberculoză pulmonară, limbrici, abcese, amigdalită cronică, ateroscleroză, afte, infecţii bucale, faringite, traheite, gastrită hiperacidă, ulcere şi ulceraţii.

Pătlagina este nu numai un renumit expectorant, ci și un depurativ cu o arie de acţiune foarte mare: purifică organe vitale precum plămânii, stomacul şi sângele, contribuie la scăderea colesterolului şi a tensiunii arteriale.

– extern: acnee, răni, erupţii şi iritaţii cutanate, eczeme, umflături, furuncule, zona zoster, inflamaţii articulare, reumatism.

Modalităţi de utilizare

Macerat din frunze

Indicații:

  • tuse, ca expectorant,
  • ameliorarea colitei, cistitei,
  • ca diuretic sau împotriva constipaţiei;
  • reglează secreţia gastrică în cazul persoanelor care suferă de hiperaciditate;
  • are efect hidratant asupra tenului uscat şi ars de soare, maceratul putând fi folosit şi sub formă de comprese pentru tenul iritat.
  • mijloc de luptă împotriva dependenţei de fumat, datorită calităţilor sale expectorante dar şi a celor depurative

Mod de preparare:

1-2 linguriţe de plantă la 250 ml apă plată. Se lasă la macerat 5-6 ore după care se strecoară. Se pot consuma 3-4 căni pe zi.

În gastrite, enterocolite, enterite se bea câte o cană de macerat de pătlagină, de trei ori pe zi, cu 15-20 de minute înainte de masă.

Extern, se pot face gargare pentru tratarea infecţiilor şi a unor afecţiuni ale gurii precum: stomatite, faringite, laringite, afte.

Maceratul din seminţe de pătlagină – studiile au arătat că poate scădea tensiunea arterială.

Pulberea din frunze

Intern: Este foarte eficientă în hemoragii – o linguriţă de frunze uscate şi mărunţite se vor măcina cu râşniţa de cafea după care se administrează sublingual câte o linguriţă, se ţine 10-15 minute şi apoi se înghite cu puţină apă plată.

În ulcer gastric se utilizează 0,5 g pulbere de frunze de 2-3 ori pe zi, după mesele principale;

Ad

Extern: Se aplică direct pe zona afectată.

Pulberea din seminţe

Consumată intern are un efect uimitor de curăţare, purificare şi eliminare a acumulărilor toxice din colon, reduce şi elimină inflamaţiile şi iritaţiile intestinelor, elimină constipaţia, fiind considerată printre cele mai bune laxative lubrifiante şi de volum.

Siropul

Se utilizează în afecţiuni ale căilor respiratorii și pentru purificarea sângelui de toxine (se ia o linguriţă înainte de masă, timp de 3 săptămâni).

Mod de preparare: Doi pumni cu vârf de frunze proaspete spălate se mărunţesc bine la blender. Peste pasta astfel obținută se adaugă 30 grame de miere naturală. Se amestecă bine, până când se omogenizează. Se păstrează la frigider.

Cataplasma

Frunzele proaspete se spală, se mărunţesc şi se aplică pe plăgi tăiate, înţepături de insecte, muşcături de şarpe, dureri reumatismale. Frunzele proaspete aplicate pe rană pot opri sângerările.

Sucul de pătlagină are următoarele proprietăţi:

  • reglează secreţia gastrică în cazul persoanelor care suferă de hiperaciditate (în gastrite, enterocolite, enterite se ia câte o lingură de suc de pătlagină, de trei ori pe zi, cu 20-30 minute înainte de masă);
  • contribuie la cicatrizarea rănilor şi la vindecarea rapidă a furunculelor;
  • este folosit la producerea bomboanelor contra tusei.

Tinctura

Este recomandată ca remediu pentru:
• tuse, ca expectorant
• ameliorarea colitei, cistitei,
• ca diuretic sau împotriva constipaţiei;
• ten acneic, inflamaţii, înţepături de insecte, herpesuri şi zona Zoster – se aplică comprese cu tinctură pe zonele în cauză
• calmarea durerilor de dinţi, prin spălături bucale.

Mod de preparare: Peste 100 g frunze de pătlagină uscate se adaugă 1 litru de alcool de 70°. După 24 ore se strecoară şi se păstrează în sticle de culoare închisă, în locuri întunecoase şi răcoroase.

În stare proaspătă

Frunzele, mugurii și florile sunt comestibile şi pot fi consumate fie proaspete, fie gătite în diferite moduri. Se pot pune în mâncăruri sau salate, în aluaturi.

Contraindicaţii şi reacţii adverse

În cantitate mare este contraindicată bolnavilor de ulcer şi gastrită hiperacidă. Dacă aciditatea este scăzută, pătlagina se foloseşte cu succes în tratarea acestor boli.

Recoltare şi păstrare

Frunzele de pătlaginăse culeg din mai până în octombrie. Se adună cele ajunse la maturitate, se aşază la uscat în strat subţire în camere bine aerisite. După uscare se păstrează în săculeţi de pânză sau de hârtie în camere de asemenea bine aerisite, ferite de umezeală.

 

Ad

 

 

 

 

 

 

Sursa – yogaesoteric.net

Loc de comentat