Criogenia este practica înghețării la o temperatură foarte scăzută a cadavrelor recent decedate (sau chiar a creierului celor care au murit recent), în speranța că într-o zi fiind dezghețate vor putea funcționa la fel ca până în momentul decesului.
Acesta este scopul unor cercetări și studii științifice serioase, precum și o parte echitabilă a pseudoștiinței și a miturilor.
Dar, recent, pentru prima dată în China, o femeie a fost supusă procesului de criogenie. Zhan Wenlian a murit la vârsta de 49 de ani, de cancer pulmonar, iar soțul ei, Gui Junmin, „a oferit-o” pentru procedura criogenică.
Atât el, cât și soția sa au vrut să doneze corpul pentru știință pentru a-i ajuta pe oameni. El a declarat pentru The Mirror UK că a înțeles ideea criogenării ca pe un „proiect de conservare a vieții”.
Această procedură a constat în scufundarea femeiii în 2000 de litri de azot lichid și s-a defășurat la grupul biologic Yinfeng, din Jinan.
Acest proiect este efortul colaborativ al Grupului Biologic Yinfeng, Qilu Hospital Shandong University și al consultanților de la Alcor Life Extension Foundation, o companie non-profit de criminologie cu sediul în Statele Unite.
Chiar și cu toată credința pe care mulți o au în procedură, rămâne întrebarea: cât de posibil din punct de vedere științific este un proiect ca acesta? Este doar un experiment care ne permite să înțelegem mai bine biologia umană sau ar putea criogenia să devină într-o bună zi o opțiune reală pentru a conserva viața?
Aspectul central al reusitei criogeniei este sincronizarea. Corpul decedatului trebuie înghețat prin criogenie imediat după ce inima se opreș{te.
Există o diferență esentială înre “înghețare” și “criogenie”, întrucât prima procedură duce la formarea cristalelor de gheață care afectează celulele țesutului, pe când o înghețare bruscă nu permite cristalizarea apei. Criogenia mai presupune și adaugarea unor conservanți precum glicerolul si propandiolul pentru a menține corpul în starea inițială.
Scopul ultim al conservării prin criogenie este acela ca într-o bună zi va exista posibilitatea de a reinvia corpurile. De asemenea, experții pleacă de la premiza că moartea este mai degrabă un proces si nu un eveniment, premiză întărită de existența morții clinice, în care pacienții pot fi readuși la viață dupa ce inima a incetat să bată.
Un cocktail chimic de conservanți cum ar fi glicerol și propandiol, în combinație cu agenții antigel, sunt utilizați în mod obișnuit pentru a aduce corpul într-o stare stabilă în care acesta nu va suferi deteriorări din cauza stocării la temperaturi scăzute.
Scopul conservării criogenice ar fi ca într-o zi să se dezghețe corpurile și să fie reanimate la nivel celular – de preferință fără prea multe schimbări epigenetice.
Cu înțelegerea și tehnologia noastră actuală, acest proces de răsturnare a morții atât de complet nu este posibil. Cel mai apropiat fel de înviere pe care o avem în momentul de față sunt momentele după moartea clinică în care pacienții sunt reînviați cu ajutorul defibrilarării cardiace.
Doar pentru că nu am reușit să reînviem morții, asta nu înseamnă că domeniul criogeniei este inutilă sau lipsită de importanță. Acest caz din China este un pas înainte pentru toată lumea care studiază domeniul criogeniei- și pentru aceia dintre noi care speră să beneficieze de progresele înregistrate în acest domeniu.
S-ar putea să nu reușim să inversăm încă moartea, dar nu pare să fie din domeniul imposibilității de a ne imagina că, odată cu progresele științifice care sunt în curs de desfășurare, tehnologia ar putea într-o bună zi să permită ca acest lucru să fie posibil.
Indiferent dacă se va întâmpla sau nu în viețile noastre, această evoluție recentă este cu siguranță interesantă.
Sursa: www.sciencealert.com/for-the-first-time-ever-a-woman-in-china-was-cryogenically-frozen , featured foto South China Morning Post