Ce prebiotice sunt bune pentru sanatate
Tractul Gastrointestinal este ca o fabrica de prelucrare a produselor alimentare dacă vă imaginați mecanismele interne ale corpului ca o linie de asamblare , apoi bacteriile utile acționand ca muncitorii din această fabrică.
Microflora intestinala a corpului include bacterii probiotice, cum ar fi Lactobacillus Bulgaricus și Lactobacillus Acidophilus, care lucreaza ca o echipa si prelucreaza materiile prime (alimentele).
Lactobacillus servește in convertirea lactozei in lactază si concurează cu bacteriile dăunătoare pentru obtinerea de nutrienți dar si produce ca produse secundare unele substanțe antibacteriene utile care promoveaza un mediu sănătos pentru tractul gastro-intestinal.
Probiotice pentru colon iritabil
In numarul din martie 2005 al „American Journal of Physiology,” Fergus Shanahan scrie faptul că flora intestinala constituie un element critic pentru sistemul imunitar al gazdei.
Cu alte cuvinte un sistem imunitar puternic si o digestie optima se bazeaza pe o microflora cat mai solida formata din bacterii comensale ale tractului digestiv si ale intestinelor.
Robin Spiller a remarcat în 2005 faptul că sindromul de intestin iritabil sau IBS poate intra in remisie spontan, ceea ce înseamnă că o cura este posibila.
In studiul lor cu privire la infectiile gastro-intestinale pentru British Journal of Nutrition, Gibson și McCartney declarau faptul ca probioticele pot avea efecte inhibitoare asupra agentilor patogeni.
Ei au concluzionat că o creștere a numarului microflorei intestinale normale se poate dovedi eficienta in reprimarea răspândirii agenților infecțioși atunci când intră în tractul gastro-intestinal.
In acest studiu, ei recomanda o fortificare cu bacterii Lactobacillus prin utilizarea de prebiotice sau probiotice pentru o protecție îmbunătățită.
Tot ei aduc in prim plan o serie de mecanisme prin care aceste bacterii comensale ale organismulu uman pot avea efecte inhibitoare asupra agentilor patogeni prin:
– produsele metabolice excretate de catre acestea pot reduce ph-ul intestinal ( creste aciditatea) la un nivel la care agentii patogeni nu pot supravietui.
– de asemenea, multe specii de lactobacili sunt capabile să produca antibiotice naturale, care pot avea un spectru larg de activitate.
– alte mecanisme de actiune benefica ale probioticelor asupra organismului il constituie stimularea sistemului imunitar, competiția pentru nutrienți,
și ocuparea locurilor de adeziune asupra intestinului al bacteriilor patogene.
De asemenea genul Lactobacillus( probiotice) are potentialul de a indeparta toxinele din organism.
In publicația „Proceduri in alimentatie,” Elizabeth Furrie subliniază faptul că alergiile sunt cauzate de o reactie imunitara exagerata a sistemului imunitar rezultatul fiziologic fiind inflamatia mucoasei nazale(rinită), iritatii ale pielii, vărsături, diaree in functie de modalitatea de intrare in corp a alergenului si tipul acestuia.
În reacții extreme, poate rezulta chiar șocul anafilactic.
Reactiile alergice cronice se prezintă cel mai frecvent ca astm si eczeme.
Toate aceste simptome si reactii sunt consecința unui sistem imunitar dezechilibrat care are un răspuns inadecvat fata de un antigen din mediu sau alimente. In unele dintre aceste cazuri numeroase studii atesta faptul ca suplimentarea cu probiotice de tipul lactobacillus pot aduce alinare sau chiar vindecare.
Citeste si:
Cum sa prepari probiotice in casa
Lactobacillus acidophilus
Kimchi de casă
Probioticele din castravetii murati
“Conținutul articolelor este doar informativ și nu poate inlocui sfatul medicului! Pentru un diagnostic corect, vă rugam adresati-va unui medic specialist.”
Surse:
Wikipedia Lactobacil
1. Amy C. Brown, Anne Shovic, Salam A. Ibrahim, Peter Holck and Alvin Huang. „A non-dairy probiotic’s (poi) influence on changing the gastrointestinal tract’s microflora environment.” Alternative Therapies in Health and Medicine, Vol. 11, No. 1, Jan-Feb 2005, pp. 58-64.
2. Hyeyoung Kim, Kubum Kwack, Dae-Young Kim and Geun Eog Ji. „Oral probiotic bacterial administration suppressed allergic responses in an ovalbumin-induced allergy mouse model.” FEMS Immunology and Medical Microbiology, Vol. 45, No. 2, August 2005, pp. 259-267.
3. Fergus Shanahan. „Physiological basis for novel drug therapies used to treat the inflammatory bowel diseases: Pathophysiological basis and prospects for probiotic therapy in inflammatory bowel disease.” American Journal of Physiology: Gastrointestinal and Liver Physiology, Vol. 288, No. 3, March 2005, pp. G417-21.
4. Robin Spiller. „Potential future therapies for irritable bowel syndrome: will disease modifying therapy as opposed to symptomatic control become a reality?” Gastroenterology Clinics of North America, Vol. 34, No. 2, June 2005, pp. 337-354.
5. G. R. Gibson, A. L. McCartney and R. A. Rastall. „Prebiotics and resistance to gastrointestinal infections.” The British Journal of Nutrition, Vol. 93 Suppl 1, April 2005, pp. 531-4.
6. Elizabeth Furrie. „Probiotics and allergy.” The Proceedings of the Nutrition Society, Vol. 64, No. 4, November 2005, pp. 465-469.
7. Hania Szajewska and Jacek Z. Mrukowicz. „Use of probiotics in children with acute diarrhea.” Pediatric Drugs, Vol. 7, No. 2, 2005, pp. 111-122.
foto commons.wikimedia.org