„Rămâi cu mine, Preamilostivă Stăpână! În ceasurile-n care nu pot dormi, nu pot uita, nu pot chema, nu pot nici asculta…”

Ad

,Rămâi cu mine, Preamilostivă Stăpână! În ceasurile-n care nu pot vorbi, nu pot dormi, nu pot uita, nu pot chema, nu pot nici asculta…
Rămâi cu mine, Maica îndurărilor! Când n-am pe nimeni să mă audă. Când am curaj să spun o vorbă bună. Și când mă doare. Și când aștept … Când plâng. Când cred că am dreptate…

Rămâi cu mine, Maica Milostivirii! Nu mă întări decât în îndurare. Dă-mi lacrimile Tale… să plâng din cauza lumii. Să plâng că am greșit. Să plâng că mi-au greșit. Să plâng că m-au iertat. Să plâng că i-am mințit. Să plâng că nu mai pot. Să plâng că timpul trece. Să plâng când e frumos, să plâng când alții plâng…

Rămâi cu mine, Măicuța Luminii! Să cred și când mă mint. Să fiu când ei nu sunt. Să iert când ei nu iartă. Să ador când mă ignoră. Să-i văd când nu exist. Să dau când nu primesc. Să nu rănesc când doare. Să nu strivesc că-s mare. Să nu mă schimb de teamă. Să nu mă pierd de Fiul Tău..să nu mă pierd de Tine…Să nu mă pierd pe mine! ,,
Amin !

Loc de comentat