Sfântul Paisie a fost unul din marii nevoitori și înnoitori ai monahismului românesc din veacul al XVIII-lea, un povăţuitor de suflete şi traducător de texte patristice filocalice.
Cunoscut și sub numele de Paisie Velicicovski, acesta este pomenit de Biserica Ortodoxă Română în fiecare an la data de 15 noiembrie.
Sfântul Paisie s-a născut la 21 decembrie 1722, în oraşul Poltava din Ucraina, fiind al unsprezecelea copil din cei doisprezece ai preotului Ioan şi ai soției sale Irina, primind din botez numele de Petru.
La vârsta de 4 ani, a rămas orfan de tată şi la 12 ani mama sa l-a dat să înveţe carte la Academia Teologică din Kiev, întemeiată de Mitropolitul moldovean Petru Movilă. După 4 ani de şcoală, tânărul Petru a părăsit în taină şcoala şi familia şi a intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Medvedevski. Aici a fost făcut rasofor, primind numele de Platon.
Negăsind linişte şi pace în mănăstirile ucrainene în anul 1745, acesta a plecat în Moldova şi s-a stabilit la schitul Trăisteni, iar apoi la Mănăstirea Dălhăuţi, sub povăţuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului. În vara anului 1746, s-a dus la Muntele Athos, unde a stat ca sihastru timp de 4 ani.
Acolo, în anul 1750, a fost tuns în monahism de cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, primind numele de Paisie, apoi a fost hirotonit ieromonah și a întemeiat o obşte numeroasă în Schitul Sfântul Prooroc Ilie, unde a rămas până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni şi ruşi.
Din motive binecuvântate, în vara aceluiaşi an s-a întors în Moldova, împreună cu toţi ucenicii săi şi s-a stabilit la Mănăstirea Dragomirna, unde a format o obşte mare, alcătuită din 350 de călugări.
Timp de 15 ani, cât a fost stareţ al celor două Mănăstiri Neamţ – Secu, Sfântul Paisie a păstrat cu sfinţenie aceeaşi rânduială de viaţă monahală din Sfântul Munte Athos, dând un nou impuls vieţii duhovniceşti şi cărturăreşti, punând accent pe rugăciunea lui Iisus, viaţa isihastă şi traducerea Filocaliei din greacă în slavonă, care se și tipăreşte în anul 1793 la Moscova. Obştea sa număra peste 1.000 de călugări din toate ţările ortodoxe.
În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, s-a mutat la cele veşnice în ziua de 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani şi a fost înmormântat în gropniţa Bisericii Înălţarea Domnului din Mănăstirea Neamţ.
RUGĂCIUNEA CĂTRE SFÂNTUL PAISIE DE LA NEAMȚ
Cuvioase Părinte Paisie, fiu al Ucrainei și părinte duhovnicesc al Moldovei, lauda monahismului ortodox, stareț sfânt al Mănăstirii Neamț, părinte și dascăl al neîncetatei rugăciuni și povățuitor blând și smerit al cuvioșilor călugări, cu evlavie îngenunchem înaintea sfintei Tale icoane și cu credință cerem să Te rogi înaintea Preasfintei Treimi pentru noi păcătoșii, fiii Tăi.
Ascultă rugăciunile noastre și le du la Hristos Dumnezeu și la Preasfânta Fecioară Maria!
Îndepărtează ispitele cele grele de la noi și, cu rugăciunile Tale, ajută-ne să biruim patimile și gândurile noastre cele rele. Învață-ne, Sfinte Părinte Paisie, să ne rugăm cu lacrimi; învață-ne să ne iubim și să slăvim neîncetat pe Dumnezeu. Alungă dintre noi furtuna ispitelor trupești și sufletești, neascultarea, mândria și tot cugetul viclean. Întărește iarăși viața duhovnicească în mănăstirile noastre și, mai ales, smerenia, ascultarea și sfânta rugăciune.
Izbăvește-ne de împuținarea credinței și împietrirea inimii și roagă-te Domnului să ne dăruiască părinți duhovnicești buni și darul sfintelor lacrimi, ca, astfel, trăind în smerenie și viață curată, să dobândim cereasca împărăție pe care ne-a făgăduit-o Hristos.
Roagă-te, Cuvioase Părinte Paisie, împreună cu toți sfinții, să întărească Hristos dreapta credință în lume și viața sfântă în mănăstirile, în satele și orașele de pretutindeni.
Ajută-ne, Cuvioase Părinte Paisie, să împlinim poruncile Lui Hristos, și, împreună cu cetele cerești, roagă-te pentru părinții noștri ierarhi, preoți și călugări, pentru mame și copii, pentru cei care sunt în suferințe și în nevoi, pentru toți dreptcredincioșii creștini și pentru pacea Bisericii lui Hristos, ca să ne acopere de tot răul cu harul Preasfintei Treimi, Căreia I se cuvine laudă și mulțumire în vecii vecilor.
Amin!