Misterele creierului au fascinat omenirea încă din primii ani ai civilizației. Cu toate că știința continuă să descopere noi și noi informații despre acest organ, el continuă să fascineze prin complexitatea sa.
Numeroase studii au încercat să explice schimbările fiziologice pe care meditația le produce la om.
Un studiu condus de Sara Lazar, neurocercetător la Spitalul General Massacheutts, precum și instructor de psihologie la Harvard Medical School a studiat anterior meditația.
Sara Lazar a descoperit că practicanții incepători ai meditației au cortexul cerebral îngroșat în zonele asociate cu integrarea și atenția emoțională, totuși studiile nu au fost suficiente pentru a dovedi că schimbările au provenit din meditație.
Deși studiul nu poate dovedi nimic incă, cu siguranță demonstrează că structura creierului câștigă câteva îmbunătățiri care indică faptul că oamenii nu se simt doar relaxați, dar există și alte beneficii, susține Lazar.
Studiul s-a efectuat pe 16 participanți care nu au practicat constant meditația. Ei aveau RMN-ul (imagini de rezonanță magnetică) făcut creierului lor cu doar 2 săptămâni înainte de începerea studiului și după ce au participat în programul de meditație.
Programul a început să se concentreze pe conștientizarea fără prejudecăți a sentimentelor, senzațiilor și a stării de spirit. Participanții au participat la o sesiune săptămânală de meditație în grup unde au ascultat înregistrări audio pentru sesiuni independente. Acestora li s-a cerut să țină evidența cu privire la frecvența și timpul meditațiilor pe care le-au urmat individual.
A existat și un alt grup, al celor care nu au practicat meditația
Pacienții din grupul de meditație au raportat că au petrecut aproximativ 27 de minute de meditație pe zi. Prin urmare, când au apărut rezultatele finale, a fost evident că meditația a avut un efect profund atât asupra fiziologiei creierului, cât și asupra conștiinței.
RMN-urile au arătat, de asemenea, că densitatea materiei cenușii a crescut în zona hipotalamusului pacienților. Pentru cei care nu cunosc, hipotalamusul joacă un rol esențial în memorie și învățare, îmbunătățind astfel această parte, ceea ce a dus la ameliorarea structurilor neurologice asociate cu introspecția, compasiunea și conștiința de sine.
Participanții la grupul de meditație au raportat sentimentul de reducere a stresului și a anxietății, devenind astef calmi. Pe de altă parte, grupul opus nu a prezentat niciuna dintre aceste îmbunătățiri, ceea ce a demonstrat că schimbările au avut loc în grupul de participanți de meditatie asta însemnând că aceștia nu au pierdut timpul aiurea.
Studiile neurocercetatorului american, Sara Lazar de la “Massachusetts General Hospital au demonstrat cum anumite regiuni din creier au devenit mai active în timpul meditaţiei, lucru care rezultă din creşterea celulelor după o perioadă îndelungată de meditaţie repetată. Cortexul poate să crească semnificativ prin meditaţie, un proces care chiar combate efectul vârstei (o dată cu trecerea timpului, cortexul slăbeşte).
Astfel de efecte ca în cazul meditației au fost observate până la acest experiment, doar în cazul exerciţiilor fizice însoţite de multă atenţie, precum și a cântatului la un instrument muzical.
Sursa: www.thepositive-spirit.com/harvard-states-meditation-literally-changes-brain/